Doar în România și Bulgaria, educația pentru gestionarea situațiilor periculoase lipsește în școli

Doar în România și Bulgaria, educația pentru gestionarea situațiilor periculoase lipsește în școli


România și Bulgaria: rare excepții în regiune fără educație formală pentru situații de risc

Rezumat

Un raport Eurydice relevă că România și Bulgaria sunt printre puținele state din Europa Centrală și de Est în care educația despre modul de acțiune în situații periculoase nu este integrată în curriculum-ul preșcolar sau primar.


Situația la nivel regional

Conform raportului „Preparedness Education in Europe – 2025”, majoritatea țărilor europene din vecinătatea României – precum Ucraina, Ungaria, Serbia, Slovacia, Austria, Italia, Cipru, Lituania și Islanda – au introdus în programa școlară elemente dedicate învățării măsurilor de siguranță pentru copii la nivel preșcolar și primar. România și Bulgaria se remarcă însă prin absența acestor conținuturi în planurile curriculare aferente celor două niveluri de învățământ (edupedu.ro).

Perspective în context românesc

Deși în România există activități axate pe dezvoltarea unor competențe utile în fața riscurilor – fie prin acțiuni punctuale la nivel local, fie în cadrul formării profesorilor – ele nu fac parte dintr-un program educațional dedicat, prevăzut în mod explicit în curriculum-ul preșcolar sau primar (edupedu.ro).

Formarea cadrelor didactice

Raportul menționează că, în numeroase țări europene, formarea inițială a profesorilor include teme legate de pregătirea copiilor pentru situații de risc, însă România nu face parte dintre acestea. Sunt însă abordate în context facultativ teme adiacente precum riscuri digitale, aspecte legate de sănătate, protocoale de siguranță, prevenirea unor tipuri de pericole sau protecția civilă (edupedu.ro).

Reformă în perspectivă: strategia de apărare

România, alături de țări ca Austria și Suedia, a semnalat intenția de a include educație pentru situații de risc într-un viitor apropiat. Noua Strategie Națională de Apărare a Țării (2025) menționează importanța dezvoltării rezilienței sociale, pregătirii pentru criză și educării publicului în domeniul securității – însă fără a detalia inițiative specifice direcționate învățământului preșcolar sau primar (edupedu.ro).


Context pentru Timișoara

Este util să reflectăm asupra acestei situații și local. Deși nu există încă o prevedere curriculară în școlile timișene, putem promova sesiuni educative complementare, colaborări cu ISU, poliție sau ONG-uri locale, pentru a oferi copiilor din oraș nostru abilități utile în gestionarea riscurilor. Astfel, Timișoara poate deveni un exemplu local de bune practici, chiar înainte ca tema să fie adoptată oficial la nivel național.


În concluzie, România și Bulgaria se află într-o poziție izolată în regiune: deși există activități și pregătiri adiacente, nu există un cadru organizat în curriculumul preșcolar și primar pentru educația în situații de risc. Strategia națională atinge problema pe un ton general, dar fără formule concrete pentru învățământul timpuriu.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Alexandru Radu

Alexandru Radu are 30 de ani și este născut și crescut în Timișoara, în zona Fabric. Absolvent de Jurnalism la Universitatea de Vest, Alex îmbină în articolele sale rigurozitatea informației cu pasiunea pentru orașul său natal. Scrie clar, direct și întotdeauna cu un ochi atent la ceea ce contează pentru comunitate: inițiative locale, decizii administrative, viața culturală și socială din orașul de pe Bega. Îl vei găsi deseori în Piața Victoriei sau pe malul Begăi, surprinzând în notițe momentele mici care definesc spiritul Timișoarei. Pentru el, azi în Timișoara este mai mult decât știri — este cronica vie a unui oraș în continuă mișcare.